[kkstarratings]Diabetul Zaharat de tip 2 (DZ neinsulinodependent sau insulinoindependent) cuprinde 90-95% dintre toţi pacienţii cu DZ.
În producerea lui intervin câţiva factori de risc (predispoziţia genetică, obezitatea, sedentarismul, stresul etc.) şi mai multe mecanisme patogenice: scăderea secreţiei de insulină (în momentul diagnosticului secreţia de insulină este redusă cu 50% faţă de cea normală), IR, exagerarea producţiei hepatice de glucoză, scăderea acţiunii incretinelor, creşterea secreţiei de glucagon, creşterea reabsorbţiei tubulare renale a glucozei etc.
Aproximativ 80% dintre pacienţii cu DZ tip 2 sunt supraponderali sau obezi. Şi din punct de vedere terapeutic există o mare heterogenitate: pacienţi trataţi numai cu regim alimentar; trataţi cu medicaţie antidiabetică non-insulinică; trataţi cu insulină, singură sau în asociere cu alte medicamente antidiabetice non-insulinice (DZ tip 2 insulinonecesitant). În DZ tip 2, administrarea insulinei este necesară pentru echilibrare metabolică, dar nu indispensabilă ca în DZ tip 1.
Optimizarea stilului de viaţă se referă la dietă, activitate fizică şi renunţare la fumat.
Regimul alimentar
Regimul Alimentar este obligatoriu, el trebuie individualizat, adaptat fiecărui caz în parte, şi modificat ori de câte ori este necesar.
Principiile generale ale alimentaţiei în DZ sunt :
- obţinerea şi menţinerea greutăţii corporale ideale;
- proporţia de glucide: 50-60%, în medie 55% din necesarul caloric;
- aport proteic 0,8 g/kg corp/zi (maximum 1 g/kg corp);
- limitarea cantităţii de lipide la <30% din totalul caloric;
- restricţia consumului de zaharoză (admisă, uneori, în cantităţi mici, numai la sfârşitul prânzurilor şi nu între mese);
- ingestia unei cantităţi mari de fibre alimentare;
- restricţia sodică la aproximativ 1 g/1000 calorii.
Glucidele reprezintă în medie 55% (50-60%) din totalul caloric, ceea ce, în valoare absolută, în general, înseamnă 150-250 g/zi. Din punct de vedere calitativ, alimentele cu conţinut glucidic se clasifică astfel, în funcţie de conţinutul lor:
- cele care pot fi consumate fără restricţie (necântărite): legume (cu conţinut mai mic de 5%);
- alimente consumate numai după cântărire: pâine, făinoase, toate produsele din cereale, orez, cartofi, leguminoase uscate, fructe, legume cu conţinut mai mare de 5%, lapte, brânză de vaci, iaurt;
- alimente interzise: zahărul, prăjiturile cu zahăr, bomboanele, ciocolata, rahatul, halvaua, siropurile, biscuiţii cu zahăr, mierea, fructele prea bogate în glucide (strugurii, perele zemoase, curmalele, stafidele, smochinele), îngheţata, băuturile comerciale cu zahăr (Pepsi Cola, Coca Cola etc.); sucurile naturale se admit în cantităţi limitate.
Repartizarea glucidelor pe mese este importantă pentru toţi diabeticii. La toţi pacienţii trataţi cu insulină, planificarea alimentaţiei se face în corelaţie cu tipul de insulină şi cu schema de insulinoterapie aplicată:
- în DZ tip 1 și în DZ tip 2 insulinonecesitant tratat cu insuline umane, glucidele sunt repartizate în 3 mese principale şi 2-3 gustări cu acelaşi conţinut în glucide la o anumită oră, pentru prevenirea hipoglicemiilor şi hiperglicemiilor postprandiale. Se recomandă 15-20% la micul dejun, câte 10% la jumătatea dimineţii şi după-amiezei, 25-30% la prânz şi 30-40% în intervalul cină-culcare; în DZ tip 2 cu obezitate, la cină se indică numai maximum 20% din totalul caloric zilnic.Orarul meselor şi gustărilor trebuie respectat, pentru a preveni variaţiile mari ale glicemiei (hipo- sau hiperglicemiile);
- în DZ tip 1 și în DZ tip 2 insulinonecesitant tratat cu analogi de insulină, glucidele se repartizează în 3 mese principale fără gustări (orarul meselor este mai flexibil )
Lipidele vor reprezenta mai puţin de 30% din aportul caloric, iar în DZ asociat cu dislipidemie, chiar 20%.
Din punct de vedere calitativ, principala necesitate este scăderea acizilor graşi saturaţi la mai puţin de 10%, o astfel de conduită reducând nivelul colesterolului din LDL şi frecvenţa cardiopatiei ischemice; la aceasta se adaugă creşterea ingestiei de acizi mononesaturaţi (ulei de măsline) şi polinesaturaţi (alte uleiuri naturale) la peste 10% din consumul lipidic. Cantitatea de colesterol trebuie redusă sub 300 mg/zi la toţi diabeticii.
Proteinele. În prezent, se consideră că, la adult, o cantitate de 0,8 g/kg/zi (maximum 1 g/kg corp), adică aproximativ 12% din raţia calorică, este suficientă să asigure o balanţă azotată echilibrată, cu condiţia ca originea lor animală să fie peste 50%: carne, ouă, brânză, lapte.
În insuficienţa renală se efectuează corecţia corespunzătoare funcţiei restante şi suplimentarea în aminoacizi esenţiali.
Fibrele alimentare, care au un efect favorabil asupra controlului metabolic al DZ, se indică în cantităţi mari. Alimentele cu conţinut mare în fibre sunt: fructele, legumele, cerealele, fasolea, mazărea uscată etc.
Edulcorantele (îndulcitoarele). Înlocuirea zahărului este determinată de necesitatea, uneori imperioasă, a unor diabetici, de a mânca dulce.
După provenienţa lor, edulcorantele se divid astfel: a) naturale (fructoza, sorbitolul şi xylitolul sunt calorigene şi puţin folosite) şi b) sintetice (zaharina, ciclamaţii, aspartamul, ultimul fiind calorigen), de care se abuzează.
Sodiul, fiind considerat un factor important în geneza hipertensiunii arteriale, trebuie folosit în cantităţi mici: aport de clorur[ de sodiu minimum 3 g/zi şi cel mult 5-6 g/zi. În cazul asocierii cu nefropatia diabetică (mai ales cu sindromul nefrotic), hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, aportul de sodiu se adaptează acestora, restricţia fiind mai drastică.
Apa este permisă în cantitatea ce satisface senzaţia de sete, cu excepţia insuficienţei renale terminale care nu beneficiază de hemodializă, când ingestia se adaptează bilanţului hidric.
Pe lângă toate acestea, alcoolul şi fumatul sunt categoric interzise.
Sunt Bianca Bîrceanu și sunt nutriționist dietetician în cadrul Cabinetului Dr. Iren Alexoi.
Pasiunea mea pentru nutriţie ȋmi defineşte ȋntreaga viată!
Am participat la cursuri, proiecte și conferințe despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă, despre importanța sportului în viața noastră și mai ales despre cum trebuie să gătim ca să rămânem sănătoși.
Am susținut proiectul “Zâmbete pentru Imunitate al Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare” participând la Timotion, iar partea cea mai frumoasă a experiențelor mele de până acum a fost sa predau Nutriția în şcoli, atât în Timișoara cât și în Hunedoara, să gătesc cu cei mici deserturi sănătoase și să îi învăt cât de importantă este alimentația și sportul în viața unui om.
Programări: 0722 496 036
Str. Sf. Apostoli Petru și Pavel nr.1, et.1, cabinet B3A